5 reguli ale unui supra-realist

  1. Uită-ți dușmanul, dar ține-i minte numele.
  2. Banii nu pot cumpăra fericirea, dar e mai comod să plângi într-un Mercedes decât pe o bicicletă.
  3. Ajută-l pe cineva când are o problemă și el își va aminti de tine când e din nou în necaz.
  4. Mulți oameni sunt vii pentru că e ilegal să-i omori.
  5. Alcoolul nu rezolvă nici o problemă, dar la urma urmei, nici laptele nu face asta.

 

Rămân sau plec?

Eu sunt o persoană căteodată prea realistă, egoistă și nepatriotică. Da, e adevărat, eu aș pleca din Moldova, dar asta nu înseamnă că nu mă voi întoarce. La urma urmei aici îmi sunt parinții, aici îmi sunt prietenii. Asta e ca și cum mi-aș  lua o vacanță de la țară. Toți au nevoie să vadă noi lucruri, noi teritorii și noi oameni. și, până la urmă, te poți plictisi chiar de orice. Dar, n-aș rămâne pentru că îmi iubesc așa de tare patria, la urma urmei, patria nu are suflet.

Eu nu știu ce-mi ascunde viitorul, însa, până când, eu rămân acasă!

Dar de ce rămân, asta-i mai interesant.

Rămân pentru că sunt minoră și nu pot trece granița de una singură.

Rămân pentru că aici  Wi-Fi-ul se conectează  automat. Continuă lectura

O idee

Iată și blogul meu. În trecut am avut mai multe bloguri, însă toate au ajuns în același mod, uitate și de mine și de cititorii mei. Vreau ca acest blog să fie diferit. Vreau ca cititorii mei să aștepte cu nerăbdare următoarea postare. Însă, până la așa situație mai am de muncit.

Să incep cu inceputul : mă numesc Andreea. Vârsta nu este neapărat să fie cunoscută de toată lumea, este important ce scriu, nu la ce vârstă scriu. Ideea de blog mi-a fost inspirată de o organizație la care țin foarte mult : Centrul Media pentru Tineri. Deasemenea, această organizție mi-a inspirat și dragostea pentru fotografie, care acum este o parte esențiala din viața mea.

Sper ca această primă postare să nu fie și ultima, și în sfârșit, o să mă strădui să păstrez ideea acestui blog, idee concepută într-o zi ploioasă de sâmbătă.